Clubul

Poze,Video,Articole.

Toate povestile frumoase incep cu “a fost odata...”, iar CAMPIOANA UNEI MARI IUBIRI nu face exceptie.

Universitatea este clubul sportiv al studentilor din Cetatea Baniei. Actul de nastere dateaza din toamna lui 1948 si este opera unui grup de entuziasti studenti si profesori craioveni.

S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova (CSU Craiova) şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România (ANSR). În 1950 a fost redenumită Ştiinţa Craiova, nume rămas şi astăzi drag suporterilor. Din 1966 până în prezent clubul se numeşte Universitatea Craiova.

In 1955 la prima participare in divizia B, Stiinta Craiova ocupa locul 12 in clasament si retrogradeaza. In editia 1957-1958 castiga seria a 3-a a diviziei C si revine in B.

In anul 1963-1964, Stiinta castiga divizia B si promoveaza in primul esalon.

Editia 1972-1973, a ramas in istorie ca una dintre cele mai triste din istoria echipei. Atunci, Universitatea a ocupat locul al doilea dupa Dinamo, in urma jocurilor de culise ale echipei securitatii, care ”trebuia” sa iese campioana. In acel sezon Craiova a obtinut victorii incredibile la Bucuresti, 6-4 cu Rapid si 6-2 cu Steaua.

In sezonul 1973-1974, cand deja echipa se mutase de 7 ani pe “Central”, Universitatea cucereste primul titlu sau de campioana a Romaniei, fiind prima echipa studenteasca din tara si din Europa ajunsa campioana. Stiinta a ocupat locul 1 de la inceput si pana la sfarsitul competitiei.
Oprea, Manta, Niculescu, Badin, Deselnicu, Velea, Strambeanu, Ivan, Nita, Balaci, Berneanu, Taralunga, Oblemenco, Balan, Pana, Boc, Stefanescu, Marcu, Stancescu, Kiss, Chivu, Negrila, Constantinescu si antrenorii Constantin Cernaianu si Constantin Otet sunt cei care au facut “Centralul” sa traiasca momente magice. Campioana unei mari iubiri a transformat o metafora emotionanta intr-un titlu cu adanci rezonante...Tot acum, echipa craioveana va elimina pe Fiorentina in Cupa UEFA, dupa 0-0 in Italia si 1-0 la Craiova (gol semnat de Oblemenco in minutul 89).

Urmatoarele doua trofee ale clubului craiovean sunt doua Cupe ale Romaniei castigate in ’76-’77 si ’77-’78, prima intr-o finala contra Stelei (2-1), a doua in fata Olimpiei Satu-Mare (3-1).

Editia 1979-1980 aduce Baniei un nou titlu de campioana cu un lot care avea sa scrie istorie: Boldici, Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Balaci, Beldeanu, Crisan, Donose, Camataru, Geolgau, Cartu, Irimescu, Purima si Ciupitu.

In 1981, aceasta echipa reuseste sa cucereasca si Campionatul si Cupa Romaniei, calificandu-se in primele 8 echipe ale Europei, in turul 3 al Cupei Campionilor Europeni, performanta fara precedent in istoria fotbalului romanesc. Intre timp antrenori erau Oblemenco si Otet, iar Universitatea devenise deja un mit.

Stiinta se calificase in Cupa U.E.F.A in urma locului 2 ocupat in sezonul 1981-1982. Campania europeana din ’82-’83 avea sa fie cea mai mare performanta din istoria “Campioanei unei mari iubiri” semifinala Cupei UEFA si ramane intiparita cu litere de aur in istoria fotbalului romanesc. Echipa din Banie reuseste sa ajunga pana in semifinale, performanta neatinsa pana atunci de vreo echipa romaneasca. Pe parcurs, craiovenii au reusit sa elimine Fiorentina, echipa lui Passarella, Rossi, Antognoni, Bertoni sau Grazziani (3-1 la Craiova, 0-1 in Italia), Schamrock Rovers, (2-0 in deplasare si 3-0 acasa), Girondins de Bordeaux (0-1 in Franta, 1-0 in Banie, Geolgau a adus calificarea in minutul 101 al prelungirilor), FC Kaiserslautern (2-3 in Germania, 1-0 la Craiova). In semifinale a intalnit echipa care va si castiga trofeul: Benfica Lisabona. Dupa un 0-0 in Portugalia, Universitatea a terminat acasa la egalitate 1-1 (Balaci 17 si Filipovici 53).

Universitatea Craiova invinge in 1989 marile rivale bucurestene, favorizate ale regimului comunist, anuntand parca revolutia din decembrie 1989.

In 1990-1991 castiga Campionatul National si Cupa Romaniei.

In stagiunea 1992-1993 Universitatea castiga ultimul trofeu important din palmares cu Marian Bondrea la timona, Cupa Romaniei, dupa ce trece in finala de Dacia Unirea Braila (2-0).
În sezonul 2004-2005 a retrogradat, după 41 de ani de prezenţă în prima divizie, dar a revenit numai după un an de exil în divizia secundă. 19 mai 2006 a fost o zi in care Oltenia fotbalistica a explodat din nou de bucurie.

Stadioane:
Universitatea Craiova şi-a disputat de-a lugul timpului partidele de pe teren propriu pe două stadioane: „Tineretului” şi „Central” (mai târziu redenumit „Ion Oblemenco”).
Până în 1967 echipa a jucat pe Stadionul Tineretului, situat în centrul oraşului. Pe acest stadion suporterii Universităţii Craiova au sărbătorit în 1955 şi 1958 promovările în Divizia B, dar şi prima promovare în Divizia A, în 1964. În urma acestei performanţe s-a proiectat şi realizat construcţia celui mai mare stadion din provincie la acea vreme. Arena se numea „Central” şi a fost inaugurată la 29 octombrie 1967, cu ocazia meciului echipelor de tineret ale României şi Poloniei (2-2). Odată cu dispariţia celui mai mare fotbalist din istoria Craiovei în anul 1996, Stadionul Central a primit numele „Ion Oblemenco”.
28 noiembrie 2002 este ziua în care s-a efectuat primul antrenament al Universităţii la lumina reflectoarelor, antrenament la care au asistat circa 2.000 de spectatori. Pe 29 noiembrie 2002 a avut loc inaugurarea oficială a nocturnei în faţa a 15.000 de spectatori, iar pe 30 noiembrie 2002 s-a jucat primul meci în nocturnă: Universitatea Craiova - Ceahlăul Piatra-Neamţ (0-0), partidă la care au asistat 40.000 de spectatori.

"Arhitectul Radu Ionescu si subinginerul Petre Dragu (ambii de la Institutul de proiectari judetean) au realizat proiectul unei noi embleme a Clubului Sportiv Universitatea Craiova. "Figura" centrala a acestei steme este un leu - insemn al puterii, simbol ce se afla si pe stema judetului Dolj - care priveste cu multa siguranta inainte si tine autoritar, sub unul din picioarele din spate, o minge. Noul si atat de sugestivul insemn al clubului este incadrat de litera "U" (initiala Universitatii), repetat aconcentric de 5 ori - semnificand cele 5 continente pe care au evoluat sportivii craioveni, dar si cele 5 sectii ale clubului: fotbal, atletism, volei, tenis de masa si handbal. Pe umerii initialei "U" este inscris, cu caractere mari, numele municipiului nostru, Craiova." (Ziarul "Inainte" - 16 aprilie 1983)
Performanţe interne

* 43 de ani (41 consecutivi) pe prima scenă fotbalistică
* locul 4 în clasamentul tututor timpurilor al Diviziei A
* 4 titluri de campioană a României: 1974, 1980, 1981, 1991
* de 5 ori locul 2 : 1973, 1982, 1983, 1994, 1995
* de 7 ori locul 3: 1967, 1975, 1977, 1984, 1986, 1990, 1993

* de 6 ori cîştigătoare a Cupei României: 1977, 1978, 1981, 1983, 1991, 1993
o 1977 • 2 - 1 Steaua Bucureşti
o 1978 • 3 - 1 Olimpia Satu-Mare
o 1981 • 6 - 0 Politehnica Timişoara
o 1983 • 3 - 1 Politehnica Timişoara
o 1991 • 2 - 1 FC Bacău
o 1993 • 2 - 0 Dacia Unirea Brăila
* 5 finale ale Cupei României: 1975, 1985, 1994, 1998, 2000

Performanţe externe

* semifinalistă a Cupei UEFA: 1982-1983
* participare la 14 ediţii ale Cupei UEFA
* participare la 4 ediţii ale Cupei Campionilor Europeni
* sfertfinalista a Cupei Campionilor Europeni 1981-1982